Am fost miscat de cuvintele lui Valerie Yova in articolul sau “Reflectii-Reunificare:” fiindca experientele mele sunt asemanatoare. Impartim aceiasi dragoste pentru patrimoniul nostru, si de fapt, am impartit aceleasi sentimente la Vatra, in AROY, etc… Cuvintele sale au pus punctual pe i si descriu sentimentele mele mai bine decat as putea sa le fac singur.
Articolul lui Valerie m-a facut sa ma gandesc la bunicul meu, Mosu Tecau, care imi povestea de tineretea sa grea in Romania, si cum a muncit sa inainteze, lucrand ore lungi ca un ajutor la cel care face butoie, numai ca sa intra in datorii fara sperante din cauza coruptiei care prevala si atmosfera politica din acele timpuri. Asa cum mi’a spus el, mentalitatea de coruptie a existat de pe timpurile imperului Otoman, prin timpurile monarhiei, si pana dupa perioada de ocupatia comunista. Deosebit de Valerie, am avut sansa sa calatoresc in Romania cu Mosu in anii 1960 si sa vad, cu ochii mei, jugul comunist si impactul pe viata si mentalitatea oamenilor, de asemenea sa vad si regula legii.
Oare s’a schimbat mentalitatea aceia de coruptie, sau inca mai exista in Romania? Nu am raspunsul la aceasta intrebare, dar mi-ar pare foarte rau sa vad Episcopia noastra luand un astfel de pareu cand poate mai exista asa ceva, chiar cand ne plasam sub jurisdictia unei biserici cu acea istorie.
Separarea intre Biserica si Stat intotdeauna a facut parte din experienta Americana si face parte din cultura noastra care, poate nu este intotdeauna acceptata si bine inteleasa de cei dintr’o tara straina. Nu numai ca separarea aceasta nu exista in Romania, dar inteleg ca clerul ocupa cateva locuri in guvern. Chiar daca nu incerc aici sa judec lipsa de separare intre Biserica si Stat in Romania, nu cred ca ei pot intelege importanta aceasta pentru Americani.
In ultimi 50-60 de ani am vazut doua schimbari majore in guvernul din Romania. Cine ne spune ca nu se va mai intampla, sau ca relatia intre Biserica si guvern nu se va schimba din nou. Cel putin aici avem un cuvant de spus in maniera cum guvernul poate avea de a face cu Biserica, dar in schimb, daca am fi sub Patriarhul (Roman) nu am avea nici un cuvant de spus.
Concluzia lui Valerie, sau mai bine spus, rezolvarea problemelor de unitate propusa de ea poate ca par prea simple, dar din nou, ea pune punctul pe i.Noi suntem cetateni Nord-Americani si ca atare, ROEA si ROAA ar trebui sa fie guvernati de o structura cu sediu in America de Nord (OCA) si sa nu fie sub influenta entitati straine care nu inteleg in deplin nici cultura noastra si nici viata noastra de aici.
Constantine Nan
Dallas, Texas