22 noe., 2008 Consiliul ROEA

Author: Observer

January 2, 2009

(Sedinta Consiliului Episcopesc a fost deschisa si pentru observatori ROEA. Din circa cei 12 prezenti, unul a facut acest raport)

Punctele de pe ordinea de zi au fost prezentate în mod tipic, iar s-a accentuat situatia financiara mai dificila din acest an. Dezbaterea problemelor de mare interes pentru Unitate sunt evidentiate mai jos.

1. Al 15-lea All-American Council al OCA-ului a fost discutat, cu mentiunea ca 8 parohii au fost reprezentate, cu un total de reprezentare a aproximativ 12 oameni de la ROEA. Arhiepiscopul Nathaniel a discutat diverse aspecte legate de unele litigii ale OCA-ului, a prezentat raspuns la diverse întrebari ale OCA-ului, despre posibila unire dintre ROEA / ROAA (adresa OCA a fost jucata în timpul mesei de prânz), si a mentionat alegerea Episcopului Jonah din Fort Worth ca Arhiepiscop al Washingtonului si New Yorkului si Mitropolit al OCA pe toata America si Canada. Unii participanti si-au exprimat aprobarea alegerii Mitropolitului Jonah si au intrebat daca acest lucru ar putea muta cele doua Comisii de Dialog intr-o noua discutie cu OCA, mai degraba decât cu Bucurestiul. Nu a fost primit un raspuns definitiv. Membrii au fost informati ca viitoarea revista Solia va contine informatii cu privire la Jonah.
2. Un membru al Consiliului a mentionat faptul ca ROEA a fost canonic legata de Biserica predecesoare din OCA de la 1960 si este un membru fondator al OCA-ului, ceea ce înseamna ca Episcopia noastra ar trebui sa înceapa organizarea de festivitati pentru a 50-a aniversarea de a fi parte a OCA, în 2010. Arhiepiscopul Nathaniel a remarcat faptul ca ar fi oportun pentru a comemora acest lucru în Calendarul Solia din 2010. Membrul Consiliului care a adus aceasta chestiune, a sugerat faptul ca ar trebui sa se faca mai multe sarbatori religioase in aceasta priviinta pe tot parcursul anului si ca acestea ar trebui sa fie planificate în avans.
3. Un membru al Consiliului sugerat ca Solia sa fie utilizata pentru prezentarea pe ambele parti ale dezbaterii despre Unitate; acest lucru a fost luat în conformitate .
4. De asemenea, un membru al Consiliului a sugerat ca, sa se opreasca toate modificarile în statut, de la misiune la parohie, pâna cand discutiile despre unitate vor fi terminate, pentru a nu permite nici un adaos artificial de voturi, fie pentru sau împotriva unirii dintre ROEA / ROAA sub Bucuresti. În plus, la fel ca în trecutul recent, a fost sugerat ca numai preotii parohi si delegatii lor laici, membri ai Consiliului Episcopesc, precum si sefii din manastirile ROEA si cancelarul nostru, ar trebui sa li se acorde dreptul de vot la Congres, astfel încât sa se mentina balanta de1/3 clerici /laici, prevazuta în Constitutia noastra.
5. Problema de a solicita toate dosarele Securitatii ale Ierarhilor ROEA, precum si a preotilor, s-a pus la cateva Congrese în urma si a fost repetata din nou. Arhiepiscopul a spus ca se va ocupa de aceasta problema.
6. Arhiepiscopul a distribuit o scrisoare pe care a primit-o de la un membru al Consiliului, in care s-au discutat doua probleme. Aceste doua probleme au fost: (1) de selectie a unui Episcop american, înainte de orice vot cu privire la “unitate” si (2), o problema canonica, în ceea ce priveste, daca un cleric care a ajutat, prin orice mijloace, guvernele comuniste din România ar putea ramâne printre clerici si daca , înainte de orice vot pentru unitate, Sfantul Sinod din România, în scopul de a fi corect canonic si pentru Biserica de a fi fara greseala, ar fi necesar sa elimine astfel de clerici. În ceea ce priveste primul aspect, de la votul impotriva Pr. Joseph Morris, Arhiepiscopul a spus ca el va da raspunsul lui, la ceea ce va vrea sa faca, la urmatoarea reuniune a Consiliului. Membrul Consiliului, a declarat în scrisoarea lui, ca un Episcop american ar fi mai probabil, ca sa respecte standardele de protectie, care sunt necesare pentru a asigura independenta noastra de Bucuresti. A fost parerea lui ca un cetatean român ar fi supus unei mai mari presiuni din România. Arhiepiscopul se gandeste la aceasta sugestie.
7. În ceea ce priveste cea de-a doua problema, pentru a stabili daca un cleric care a ajutat / participat sau au lucrat direct cu Guvernul communist, sa i se permita sa ramâna cleric in continuare, exemplele au fost date de la alte tari din Balcani, aflate sub controlul communist, în cazul în care clericii comunisti care au ajutat/ participat, au fost scosi din functii. Mai mult s-a subliniat faptul ca invataturile Bisericii, inclusiv canoanele Bisericii, începând cu Sinodul de la Nicea, au solicitat aceasta actiune împotriva unor astfel de clerici. A fost subliniat faptul ca multi din ierarhii Bisericii Ortodoxe din România, sunt cei care au ajutat /participat Guvernul comunist. Întrebarea a fost, de ce acestor clerici, nu conteaza cât de sus sunt ei în ierarhia Bisericii, li s-a permis sa-si continue datoriile lor sfinte? O alta întrebare a fost despre valabilitatea actiunilor acestor clerici. Membrul Consiliului care a pus aceasta chestiune, va face mai multa cercetare, cu privire la aceasta tema si va prezenta acestea Consiliului.
8. A fost de asemenea, problema unei scrisori primite de la Sf. Maria (Elmhurst NY), care a acuzat Episcopia ca nu urmeaza ceea ce s-a decis la Congres, cu privire la unitate. Consiliul a solicitat Arhiepiscopului Nathaniel sa raspunda semnatarilor acestei scrisori si sa le spuna ca deciziile Congresului sunt puse în aplicare, cu executarea si finalizarea satisfacatoare a procesului de ” Due Diligence “ fiind critica si absolut necesara pentru a putea continua discutiile pentru unirea ROEA / ROAA.
9. Avocatul Michael Khoury, Presedinte al Comitetelor de « Due Diligence » si seful Comisiei Juridice a spus ca, toate lucrarile de « diligence » ar trebui sa fie finalizate inainte de orice alta activitate cu privire la problema Unitatii, va avea loc. In prezent, Comisia Juridica a transmis aproximativ 20 de intrebari (o pagina) la ROAA si asteapta raspunsul lor. De la data reuniunii, nici un raspuns nu a fost primit. Comisia Juridica a pregatit deja un alt set de intrebari pentru a le trimite. Intrebarile care urmeaza sa fie trimise se afla pe circa 10 + pagini. Intrebari supimentare pot fi necesare in functie de raspunsul ROOA la setul initial de 20 de intrebari. Avocatul Khoury a declarat ca toate informatiile trebuie sa fie livrate catre Consiliu pentru ca, Consiliu sa-si exercite datoria de grija cuvenita. Marea intrebare este ce se intampla daca aranjamentul va fi diferit de ce este descris de unii din Episcopia noastra? Atunci, intreaga Episcopie si fiecare membru al Consiliului, personal, ar putea fi actionat in justitie pentru incalcarea datoriei de grija cuvenita. Consiliul a fost sfatuit sa faca mai multa « due diligence » de ceea ce este necesar ca un mijloc de a proteja parohiile, Episcopia si fiecare dintre ei.
10. In functie de ce a spus mai sus avocatul Khoury, mai multi membri ai Consiliului au reiterat îngrijorarea ca JDC nu a predat la Consiliului minutele de la întâlnirile dintre cele doua grupuri ale Comisiilor de Dialog, inclusiv un raport recent de sase pagini elaborat de JDC si livrat numai catre Arhiepiscop. Raportul ar trebui sa fie livrat si catre Consiliul Episcopiei, de asemenea. Având în vedere reticenta de a arata documentele catre Consiliu, avocatul Khoury, a subliniat ca trebuie sa fie transparenta cu Consiliul Episcopiei si fiecare membru este responsabil financiar, daca nu a îndeplinit obligatia de a avea grija cuvenita ceruta în temeiul legii si trebuie sa fie pe deplin informat, înainte de luarea deciziilor. In acest sens de grija cuvenita, un membru din Consiliu care ar avea un conflict de interes nu are dreptul de a participa in discutiile si deciziile despre unire. Conflictul de interes nu trebuie sa fie de ordin financiar si poate sa fie una de fidelitate. In plus de obligatia de grija cuvenita este si obligatia de fidelitate. (Putem intelege din cuvintele avocatului Khoury ca daca membrii JDC nu informeaza complet si corect Consiliul de activitatile lor de unitate, mai ales cand sunt ceruti sa o faca, atunci si fiecare dintre ei poate fi actionat in justitie.
11. Un membru al Consiliului a mentionat faptul ca cel putin 5 din cele 20 de puncte propuse sunt subiect de interpretare si a subliniat un exemplu în ceea ce priveste capacitatea Guvernului roman sa subventioneze Biserica din America de Nord. Nu a fost dat un raspuns satisfacator de catre membri JDC la aceasta problema de interpretare a diferitelor sectiuni. A fost subliniat membrilor nostri JDC ca, o expicatie scrisa si completa la interpretarea lor asupra celor 20 de puncte de unitate este necesara, mai ales dat fiind limbajul neclar care este folosit in raportul de propunere de unitate. A fost repetat ca JDC-ul nostru este raspunzator si trebuie sa explice propunerea de unitate de 20 de puncte Consiliului, fiindca ei au participat la prepararea acelor 20 de puncte si au recomandat adoptarea lor de Consiliu si de Congresul nostru. Membrul Consiliului care a adus aceasta problema în atentia Consiliului a vrut sa puna analiza sa si obiectiile, în scris.
12. Avocatul Khoury a declarat ca, în astfel de situatii, în general, orice acord final contine o dispozitie de scapare, adica o parohie care nu accepta termenii acordului poate vota sa plece sau în acest caz, sa ramana in continuare in OCA. A fost subliniat de catre un membru al Consiliului, ca nici o astfel de prevedere nu este cuprinsa în propunerea de 20 de puncte.
13. Un membru al Consiliului a adresat o întrebare despre scrierea de garantii în acest acord. Avocatul Khoury a raspuns, ca nu exista garantii si nici una legala nu ar putea fi scrisa în acord. Odata ce am votat supunerea noastra sub autoritatea din Bucuresti, va trebui sa ne bazam pe bunavointa lor si pe bunele lor intentii. Acest acord ar putea fi modificat de catre orice sedinta a Consiliului in viitor, cu acordul Bucurestiului. Un membru a comentat ca fiindca cele doua parti ar trebui sa fie de acord cu schimbarile, atunci singurile modificari care ar fi permise, ar fi schimbarile favorabile pentru Bucuresti.
14. Dean Calvert (presedintele Comisiei de finante) a spus ca el nu are nimic de raportat pâna cand nu va primi un raspuns de la ROAA. Pentru ca el este în Chicago în fiecare saptamâna pentru propria afacere, el asteapta sa fie în masura sa examineze fizic, cartile lor, la Cancelaria ROAA. El a remarcat ca, sau sa face « due diligence » complet sau nu se face deloc. Este un proces de educare, care va ajuta sa cunoasteti cu adevarat o alta organizatie. În cazul în care organizatia este defensiva si reticenta si nu permite examinarea, el a spus ca o astfel de atitudine este foarte relevanta. Ambii, atat el cat si avocatul Khoury, au accentuat faptul ca nu au nici un motiv sa fie pentru sau contra unitatii, si nici nu au o cunoastere a istoriei in spatea unirii, asa ca au de gând sa faca munca lor într-o maniera profesionista, la fel cum ei ar face pentru orice client. El a spus ca, desi acest lucru este « pro-bono » de catre firma, aceasta nu înseamna ca o ia mai putin în serios. Este un caz la fel ca oricare din cazurile lor.
15. De asemenea, el a comentat ca, se pare ca cele doua grupuri, de fapt nu se stiu reciproc - el a parut sa se întrebe, de ce exista o astfel de împingere spre unitate. Pentru sugestia ca, Consiliile ROEA si ROAA sa se întâlneasca, el nu s-a opus, dar NU pentru a discuta chestiuni de « due diligence ». El a accentuat ca verificarea trebuie sa fie facuta de catre fiecare parte independent, si rezultatele analizate. El a taiat din lista initiala de intrebari, dar va continua sa trimita mai multe, atunci când el va avea raspunsurile la cele deja trimise. El a mai spus ca el si avocatul Khoury sunt pregatiti sa ofere raspunsuri din partea ROEA atunci când si în cazul în care ROAA începe sa raspunda.

În final, sedinta Consiliului Episcopesc nu a rezolvat nimic, dar s-a întrebat inca o data de valabilitatea Exercitiului de Unitate. O serie de intrebari de la ROEA legate de “Due Diligence” a fost trimisa la ROAA, dar nici un raspuns la aceste întrebari nu a fost primit pana acum, la data sedintei. Membri Consiliului au fost însa socati sa afle ca fiecare dintre ei ar putea fi actionat în justitie individual, in cazul in care verificarea « due diligence » nu a fost completata în mod satisfacator. Acestia au fost, de asemenea surprinsi, când avocatul Khoury a reconfirmat faptul ca un nou Consiliu Episcopesc, cu acordul Patriarhiei Române, ar putea veni si sa faca orice schimbare a celor 20 de puncte, “convenite” anterior. Acest lucru a atras un oftat audibil printre membri Consiliului, astfel ca si-au dat seama ca, deciziile Consiliului Episcopiei nu sunt obligatorii, chiar si dupa trecerea lor prin Congres. Unitate cu o foarte fluida “autonomie maximala”, care poate fi schimbata în orice moment si fara garantii posibile stabilite în piatra, pare a fi ceea ce este pe masa, chiar opusul a ceea ce a promis aceasta Comisie de Dialog JDC in convorbirile cu Consiliului Episcopiei si într-adevar, la ultimului Congres al Episcopiei.

Observator